O calatorie cu Heidegger si Hoelderlin de-a lungul Dunarii

Iunie 2004

Istrul, un film bazat pe conferinta tinuta in timpul razboiului de catre filosoful german Martin Heidegger va fi proiectat la Festivalul International de Film Independent ANONIMUL, ce va avea loc intre 17 – 22 august 2004, la Sf. Gheorghe, in Delta Dunarii.

Documentarul – eseu de 189 de minute a avut premiera in ianuarie 2004 la Festivalul International de Film din Rotterdam cu casa inchisa. Revista ‘Film Comment’ s-a referit la film ca fiind “marca” festivalului in stil propriu (editia din martie/aprilie).

Istrul este o calatorie de 3000 de km in susul Dunarii, de la varsare, in Romania, pana in Padurea Neagra, Germania. Filmul ne poarta printre ruine arheologice, fapte ingineresti, orase distruse de razboi si celebrari pe maluri, ale celor noua tari unite de fluviu.

Filmul se bazeaza pe conferinta sustinuta de Martin Heidegger in 1942, avand ca subiect poezia lui Friedrich Hölderlin in special pe poemul intitulat “Istrul” depre fluviul Dunarea. Numele “Istrul” provine de la vechiul nume grecesc al Dunarii, Istros.

Patru dintre cei mai interesanti ganditorii si artisti ai Europei povestesc in Istrul: Controversatul realizator de film Hans-Jürgen Syberberg si filosofii francezi Philippe Lacoue-Labarthe, Jean-Luc Nancy si Bernard Stiegler.

Istrul este regizat si produs de realizatorii de film din Melbourne, David Barison si Daniel Ross. Terminarea filmului a durat cinci ani, a fost tras pe miniDV si a fost in intregime autofinantat.

Proiectii 2004:
Festivalul International de Film de la Rotterdam, ianuarie 2004 (premiera mondiala)
Festivalul International al Cinemaului Independent Buenos Aires, aprilie 2004
Festivalul International de Film de la Sydney, iunie 2004
Filmfest Munich, iunie/iulie 2004
Institutul de Arta Contemporana, Londra, iulie 2004
Festivalul International de Documentar Marseille, iulie 2004
Festivalul International de Film de la Melbourne, iulie-august 2004
Festivalul International de Film de la Vancouver, septembrie 2004

-top-

ISTRUL: Sinopsis

Istrul se bazeaza pe conferintele filosofului Martin Heidegger, tinute in timpul razboiului, despre poezia lui Friedrich Hölderlin. Filmul este realizat ca o calatorie de-a lungul Dunarii, printre ruinele fostei Iugoslavii, printr-o Ungarie ce-si restaureaza in graba mitologia nationala si prin Germania care este in acelasi timp fantoma unei Europe apuse si inima uneia nesigure.

ISTRUL: Introducere

In mijlocul celui de-al doilea razboi mondial, cel mai marcant filosof al secolului al XX-lea a sustinut mai multe conferinte avand la baza poemul despre fluviul Dunarea, al unuia dintre cei mai mari poeti ai Germaniei.

Filosoful era Martin Heidegger, care in 1927 atinsese faima internationala cu a sa magnum opus, Fiinta si Timp. Heidegger s-a alaturat “revolutiei” national-socialiste in 1933, cand a devenit rector al Universitatii din Freiburg. Discursul sau inaugural a culminat cu “Heil Hitler!”

Intrand in conflict cu birocratia nazista, demisioneaza din functia de rector in 1934. Noua ani mai tarziu, cand soarta razboiului se intorcea impotriva Germaniei, Heidegger si-a petrecut semestrul de vara tinand cursuri despre poezia lui Friedrich Hölderlin. S-a oprit cu precadere asupra unui poem despre Dunare intitulat “Istrul”. Decat sa fie o retragere ezoterica in lumea poeziei, cursurile lui Heidegger reprezentau o confruntare directa cu haosul politic, cultural si militar cu care se confrunta Germania si restul lumii in anul 1942, o perioada pe care filosoful o caracterizeaza in cursurile sale drept “ora stelara a inceputului nostru”. Poemul in cauza se deschide cu versurile:

De acum, vino, foc!
Doritori suntem
Ziua s-o privim

Filmul Istrul prezinta unele dintre cele mai provocatoare cai ale gandirii heideggeriene, pe parcursul calatoriei de la gura de varsare a Dunarii in Romania pana la izvorul fluviului in Muntii Padurea Neagra. Oricat de controversat continua sa fie Heidegger, gandirea sa ramane prezenta in opera unora dintre cei mai remarcabili ganditori si artisti din zilele noastre. Patru dintre acestia ne conduc pe parcursul calatoriei de-a lungul Dunarii: Philippe Lacoue Labarthe, Jean-Luc Nancy, Bernard Stiegler, si, ultimul, realizatorul de filme Hans-Jürgen Syberberg.

Cutreierand printre ruinele fostei Iugoslavii, printr-o Ungarie ce-si restaureaza in graba mitologia nationala si printr-o Germanie care este atat inima noii Europe cat si fantoma celei vechi, Dunarea insasi este subierctul filmului.

Punand locurile si timpurile fluviului intr-o relatie directa cu gandirea lui Heidegger, filmul invita spectatorul sa participe la provocarile teoretice cu care se confrunta Europa si lumea de azi. Aceste provocari – despre casa si locuri, cultura si memorie, tehnologie si ecologie, politica si razboi – ne framanta si ne marcheaza asa cum l-au preocupat si pe Heidegger in 1942.

-top-

Figurile cheie

Martin Heidegger

Nascut in 1889, Martin Heidegger este cel mai marcant filosof al secolului al XX-lea. In 1927, dupa ucenicia cu filosoful evreu Edmund Husserl, Heidegger publica a sa magnum opus, Fiinta si Timp. Aceasta lucrare repune “intrebarea privitoare la fiinta”, uitata inca dinaintea lui Platon. Este o profunda explorare a esentei umanitatii. In 1933 Heidegger se alatura “revolutiei” national-socialiste, devenind rector al Universitatii din Freiburg. Discursul sau inaungural, incheiat cu cuvintele “Heil Hitler!”, este cea mai infama pata din istoria filosofiei. Dezamagit de miscare, Heidegger isi da demisia de la conducerea Universitatii in 1934. A continuat sa conferentieze, apropiindu-se din ce in ce mai mult de textele vechilor greci si de “poetului poetilor”, Friedrich Hölderlin. Dupa razboi, din cauza afilierii sale naziste, fortele aliate i-au interzis sa mai predea. Una dintre preocuparile sale din scrierile tarzii o reprezinta intelesul tehnologiei moderne iar la un moment dat chiar a afirmat un punct de vedere extrem de controversat cum ca exterminarile maselor sunt, in esenta, asemenea agriculturii moderne. A murit in 1976.

Friedrich Hölderlin

Nascut in 1770, Friedrich Hölderlin a ajuns sa fie privit drept unul dintre cei mai mari poeti de limba germana. A fost bun prieten cu Hegel si Schelling, iar poezia sa reflecta preocuparea pentru anumite teme filosofice si o consideratie deosebita pentru cultura veche a Greciei precum si semnificatia acesteia in timpurile moderne. Hölderlin nu a fost apreciat in timpul vietii si a fost adesea obligat sa munceasca in familii burgheze ca tutore.

Intelectul sau s-a deteriorat la inceputul secolului al XIX-lea dar a continuat sa scrie poezie si sa finalizeze traducerile a doua dintre tragediile lui Sofocle: Antigona si Oedip Rege. Imnul neincheiat Istrul a fost scris in jurul anului 1803. Cum starea sanatatii sale s-a inrautatit, dupa o perioada in care a fost internat, Hölderlin s-a mutat in casa unui tamplar din Tübingen, unde a trait din 1807 pana la mooartea sa din anul 1843.

Cursul din 1942: Imnul “Istrul”

1942 a fost anul in care national-socialistii s-au hotarat asupra “solutiei finale”. In acelasi an Heidegger a tinut un curs despre poemul lui Friedrich Hölderlin avind ca subiect fluviul Dunarea si intitulat “Istrul”. Cursul cerceta sensul poeziei, natura tehnologiei, relatia dintre Grecia antica si Germania moderna, esenta politicii si locuirea omului pe pamant. Partea de mijloc a cursului o reprezinta interpretarea Antigonei de Sofocle, de care Heidegger se foloseste pentru a intelege mai bine poezia lui Hölderlin. Cursul din 1942 contine cea mai intensa discutie a lui Heidegger despre esenta politicii. Heidegger nu a predat decit doua treimi din cursul respectiv. A fost publicat ca parte din opera sa completa in 1984.

Bernard Stiegler

Nascut in 1952, Bernard Stiegler a petrecut cinci ani intr-o inchisoare din Franta pentru jaf armat. In timpul acestei perioade de izolare impusa, a devenit filosof. A fost eliberat din inchisoare in 1983. In 1994 a publicat primul volum din cea mai importanta lucrare a sa, Tehnica si Timpul. Lucrarea reprezinta o examinare a esentei umanitatii in relatie cu esenta tehnologiei. Pe de o parte, Stiegler se angajeaza intr-o discutie despre arheologie si istoria tehnologiei. Pe de alta parte, se angajeaza intr-o discutie cu Heidegger despre natura umanului, natura memoriei si intelesul mortii. Desi profund influentat de Heidegger, Stiegler sustine ca acesta nu poate surprinde cum omul este in mod original si profund viata tehnica pentru care accesul spre trecut si catre intreaga cunoastere a mortii pleaca din relatia cu protezele (ustensilele) tehnicii.

Jean-Luc Nancy

Nascut in 1940, Jean-Luc Nancy a publicat despre multe teme de filosofie, de literatura si de arta. In anii ’70 a colaborat frecvent cu Philippe Lacoue-Labarthe, iar in 1980 au deschis impreuna “Centrul pentru Cercetare Filosofica a Politicii” in Paris, al carui scop era sa incurajeze cerceterea filosofica in ceea ce priveste esenta politicii. Nancy, un asociat apropiat al lui Jacques Derrida, a fost chiar subiectul unei recente carti a acestuia. Nancy a continuat sa publice lucrari ce incearca sa directioneze “deconstructia” catre o noua fundamentare a gandirii politice. In acest proiect s-a preocupat de teme precum comunitatea si posibilitatea de a funda politica si pe altceva, nu numai pe identitate. Opera lui Heidegger a avut o mare importanta asupra lucrarilor lui Nancy in egala masura pozitiva cat si ca obiectiv ce ar trebui depasit.

Philippe Lacoue-Labarthe

Nascut in 1940, Philippe Lacoue-Labarthe este un alt colaborator apropiat al lui Jacques Derrida. Dupa cum a fost mentionat mai sus, a colaborat cu Nancy, au scris carti impreuna si au deschis “Centrul pentru Cercetarea Filosofica a Politicii” la Ecole Normale Supérieure. In 1987 Lacoue-Labarthe a publicat La fiction du politique ce contine rezultatul confruntarii cu pasiune cu problema heideggeriana a politicii. Este considerata de catre multi cea mai profunda si novatoare opera pe tema legaturii dintre Heidegger si nazism. Lacoue-Labarthe se opreste si asupra lui Hölderlin in aceasta lucrare in incercarea de a gasi noi modalitati de a patrunde sensul exterminarii evreilor. Lacoue-Labarthe a transpus in franceza traducerile germane ale lui Hölderlin din Sofocle si a montat productii teatrale cu aceste opere.

Hans-Jürgen Syberberg

Hans-Jürgen Syberberg s-a nascut in Pomerania in 1935. Dupa caderea nazismului s-a trezit in Germania de Est. A inceput sa faca filme inca de pe cand era adolescent si la 17 ani a filmat pe 8 milimetri repetitiile lui Bertolt Brecht la Berliner Ensemble in Berlinul de Est. A emigrat in Germania de Vest in 1953 experimentand astfel si viata in nazism, si viata in stalinism si viata in capitalism. Cea mai importanta realizare cinematografica a sa este o poveste de 7 ore care a aparut in 1977 cu titlul Hitler: Un Film din Germania. Filmul reprezinta un amestec imposibil de mitologie wagneriana si instrainare brechtiana si incearca sa patrunda fenomenul Hitler pentru a-l descrie din interior. Controversat si nu foarte bine primit in Germania a primit, in schimb, laude din afara, mai ales de la critici ca Susan Sontag. Suspiciunea asupra atitudinii politicii a lui Syberberg a izbucnit cand in zorii reunificarii a publicat o carte critica la adresa Germaniei moderne. Lacoue-Labarthe, care a citat favorabil filmul Hitler in La fiction du politique a fost printre cei care considerau inacceptabila atitudinea politica a lui Syberberg. Syberberg continua sa desfasoare diferite proiecte culturale printre acestea aflandu-se si punerea in scena a poemelor lui Hölderlin, in 1993 la Berlin.

Website-ul lui Syberberg: www.syberberg.de

-top-

Declaratia Regizorilor

Ceea ce ne-a determinat initial sa realizam Istrul a fost pasiunea pentru gandirea lui Heidegger precum si credinta ca cinema-ul contine un potential ascuns pentru a se apropia de problemele filosofice. Istrul nu este o prezentare sau o reprezentare a operei filosofice a lui Heidegger dar este, nu mai putin, o opera filosofica in sine. Pentru a prezenta cinematografic opera lui Heidegger ar fi nevoie, asa cum a afirmat si Jaques Derrida, de un public pregatit sa asiste la o proiectie de douazeci si patru de ore.

Ceea ce speram ca publicul sa descopere in Istrul este un film care sa-i permita sa afle modul in care gandirea lui Heidegger ramane actuala. Ea este actuala in lupta lui Bernard Stiegler de a separa propria gandire ca om esentialmente tehnic de intrebarile lui Heidegger privind tehnologia. Este actuala in lupta lui Jean-Luc Nancy de a pune intrebari fundamentale despre politica. Este deasemenea actuala in lupta etica pasionala a lui Philippe Lacoue-Labarthe cu implicatiile aderarii lui Heidegger la national-socialism. Si este actuala in marea incercare a lui Hans-Jürgen Syberberg de a gasi moduri de a face arta corespunzator timpurilor noastre.

Discutia prezentata in Istrul se extinde peste o arie variata de teme – tehnologia, moartea, politica, razboiul, poezia – dar ceea ce cristalizeaza aceste teme este preocuparea pentru timp si spatiu. Ceea ce face ca opera lui Heidegger sa se apropie de cinema este in mod fundamental relatia cu timpul si spatiul. Ceea ce Dunarea ofera unui realizator de film este ceva ce nu este usor de prezentat in alte media. Este nu numai cursul apei sau fluviul ca metafora pentru viata sau pentru cosmos. Dar nici numai ca de-a lungul fluviului afli posibilitatea descoperirii unei imagerii istorice provocatoare – ruinele unei colonii grecesti in Romania, podurile iugoslave bombardate de NATO, un lagar de concentrare construit pe o cariera de piatra, un templu imens din secolul al XIX-lea construit pentru a marca “inrudirea” dintre Germania si Grecia antica. Ceea ce ofera cinema-ul este posibilitatea de a exprima felul in care gandirea lui Heidegger, a lui Hölderlin, a celor care vorbesc in film, exista inlauntrul unei lumi a timpului si a spatiului, a Dunarii si a Europei. Chiar posibilitatea ca o asemenea gandire sa stranga in sine determinarile temporale si spatiale este, ea insasi, o notiune profund heideggeriana.

Speranta noastra este ca Istrul va exprima ceva din puterea gandirii celui mai important ganditor al secolului al XX-lea. Si mai este speranta noastra viitoare ca va arata cateva din drumurile variate in care gandirea sa ramane actuala si este transformata de catre cativa dintre cei mai interesanti ganditorii ai noului secol.

David Barison si Daniel Ross
Melbourne, Australia, 2004

-top-

Regizorii: Biografie/Filmografie

David Barison

David Barison s-a nascut in 1972 la Melbourne. La treisprezece ani colaboreaza la primul sau film, un film ce explica accidentele domestice dintr-o perspectiva stiintifica. Mai tarziu, ca un student extrem de ambitios, la Universitatea din Melbourne, il intalneste pe Daniel Ross pe culoarul cladirii Old Arts. Prima lor conversatie a fost depre propozitia lui Aristotel si anume aceea ca “inteleptii ar trebui sa conduca”. Preocupat de faptul ca ar putea muri de foame ca filosof, David s-a indreptat spre studiul politicii si al relatiilor publice. Dupa ce a vazut Oglinda lui Andrei Tarkovsky in 1995, David a renuntat la relatiile publice si s-a intors la film.

Daniel Ross

Spre deosebire de majoritatea studentilor din Melbourne-ul suburban, Dan a invatat la un liceu care nu a oferit Australian Rules Football. Astfel atentia lui s-a indreptat catre fizica. Dupa un an la Facultatea de Stiinte din Universitatea din Melbourne, a ajuns la concluzia ca fizica nu putea decat sa reduca misterul lumii la o frumoasa, dar extrem de dificila, matematica. S-a intors la Facultatea de Arte unde a inceput sa studieze filosofia. Doisprezece ani mai tarziu si-a terminat disertatia PhD despre Martin Heidegger.

-top-

Credite

Titlu: The Ister
Tara de productie: Australia
Anul de productie: 2004
Format: Video - Digital Betacam
Durata: 189 minute cu intermission(Partea 1: 102 minute)(Partea 2: 87 minute)
Regizori: David Barison si Daniel Ross
Compania de productie: Black Box Sound and Image, 4 John St, Fitzroy, 3065 Australia
Email: davidbarison@theister.com
Tel. +61 431 905 411 (International) 0431 905 411 (Australia)
Producatori: David Barison si Daniel Ross
Compania de vanzari: Black Box Sound and Image4 John St Fitzroy 3065
Email: davidbarison@theister.com Phone: (International) +61 431 905 411 (Australia) 0431 905 411
Print: Black Box Sound and Image
Imaginea: David Barison si Daniel Ross
Design Sunet: David Barison si Daniel Ross
Editor Sunet: Luvia Ruzic
Inginer si Mixer Sunet: Frank Lipson
Muzica: Anton Bruckner, Franz Schubert, Richard Wagner. Naxos recordings used with permission.
Distributie: Hans-Jürgen Syberberg, Philippe Lacoue-Labarthe, Jean-Luc Nancy, Bernard Stiegler.
Note: Filmat in Franta, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania 2000/2002

-top-

Extras presa

“marca festivalului”

Comentariu film (Film Comment magazine)
Festivalul International de Film Rotterdam, martie/aprilie 2004
Articolul poate fi citit in intregime pe: http://www.theister.com/mediakit/theisterfc032004.pdf

***

De-a lungul calatoriei de 2840 de kilometri pe Dunare, australieni moderni discuta interpretarea lui Heidegger despre Hölderlin. Cu alte cuvinte trateaza probleme fundamentale precum sunt Cultura, Natura, Tehnologia si Politica. Impreuna cu realizatorul de film Hans-Jürgen Syberberg. Panta rei.

In Istrul se calatoreste de-a lungul Dunarii – de la Delta din Marea Neagra din Romania pana la izvor in Padurea Neagra in Germania – o calatorie ce se bazeaza pe cursurile influentului, dar controversatului filosof Martin Heidegger, cursuri ce dezbat poemul lui Hölderlin. Acestea dateaza din 1942, anul in care nazistii au hotarat sa implementeze “solutia finala”. Privind fluviul lung de 2840 km sunt puse. intrebari fundamentale despre probleme cum ar fi natura, tehnologia si politica. Filmul cere foarte mult spectatorului, dar merita, deoarece o mare intelegere provine din gandurile fascinante ale lui Heidegger si din intemeierea civilizatiei vestice. Filmul cuprinde cinci parti. In prima parte Bernard Stiegler priveste povestea umanitatii ca poveste a istoriei tehnologiei. Pe acest drum intalnim un inginer iugoslav care povesteste despre raidurile cu bombe NATO din1999 in Novi Sad. In cea de-a doua parte, calatorim prin Ungaria, in timp ce filosoful Jean-Luc Nancy mediteaza asupra naturii institutiilor politice si asupra conceptelor fundamentale ale democratiei opuse tiraniei. In partea a treia, in Austria, filosoful Philippe Lacoue-Labarthe cerceteaza opiniile lui Heidegger despre tehnologie in relatie cu simpatiile sale naziste. In partea a patra il auzim din nou pe Stiegler care redescopera doua monumente germane din secolul al XIX-lea. In partea a cincea chiar realizatorul de film Hans-Jürgen Syberberg se afla in centrul desfasurii evenimentelor.

Festivalul International de Film Rotterdam 2004

 

-top-